REZULTATELE CONCURSULUI "HAIKU LA FOTOGRAFIE"

MARTIE 2011

Poemul câştigător:

Ploaie de vară –
dintr-o întâmplare

prieteni pe viaţă

ANA BEZEM

5 haiku-uri evidenţiate:

Natură moartă – sub venele albăstrii palpită viaţa Bea Hurmuz	Sanctuar gol - doar vrăbiile ciugulesc anafura. Dan Iulian		În siguranţă sub mâna ruginită – ploaie de vară Maria Tirenescu
statuia avei - trilul cintezei ridică praful câte-un pic Cezar Florin Ciobîcă		Însufleţire - sub căuşul de piatră ciripit gureş Frăţilă Genovel-Florentin

Bilanţul debutului acestui concurs de „Haiku la fotografie” este unul încurajator. S-au strâns în total 56 de haiku-uri provenite de la un număr de 27 de participanţi. Mulţumim tuturor pentru încurajare şi susţinerea acestei idei.

Poemul câştigător este cel al Anei Bezem:

Ploaie de vară -

dintr-o întâmplare

prieteni pe viaţă

Alături de acesta, au mai fost selectate şi afişate sub fotografie 5 poeme deosebite.

Felicitări tuturor celor evidenţiaţi!

A scrie un haiku pentru o imagine, şi nu invers, reprezintă o provocare pentru orice împătimit al acestui gen liric. Mecanismul naşterii poemului este cu totul altul decât atunci când îl culegem direct din emisfera dreaptă a cerebelului nostru (cea a proceselor analogice, a intuiţiei şi creativităţii). Imaginea (în speţă fotografia) impune nişte limite clare, fixează, obligă prin obiectul reprezentat. Figurativul declanşează un alt tip de proces cognitiv, care ridică într-o primă fază nişte bariere ferme creativităţii. De cele mai multe ori, în faţa unei imagini, obligaţi să o transpunem în vers, ne inhibăm, apelând zadarnic la harul poetic capabil de a traduce vizibilul în inefabil. Cel mult, reuşim să „povestim” fotografia, imaginând o poveste care să o expliciteze, să descrie – şcolăreşte sau mai rafinat – ceea ce ochiul oricum vede şi mintea ştie.

Este ceea ce s-a întâmplat şi la acest început de concurs „Haiku la fotografie”. Imaginea arăta mâna unei statui şi o pasăre sub ea. S-a scris deci despre statui şi păsări. Mai mult sau mai puţin descriptiv, mai cuminte sau mai provocator, cu interpretare şi tendinţă către partea milostiv sentimentală sau, din contră, către cea ironică, sarcastică sau chiar ecologică. Alte poeme sar calul şi devin atât de abstracte, încât legăturile cu imaginea rămân ascunse oricui altcuiva în afară de autor.

Majoritatea acestor poeme nu sunt proaste, mai toate dovedind experienţă, sensibilitate şi înţelegerea unor mecanisme de fineţe în crearea unui haiku. Dar cele mai multe nu se ridică dincolo de o abordare narativă – şi prin aceasta destul de banală - a imaginii. Nu surprind printr-un unghi de vedere inedit, nu descoperă nimic din ceea ce nu putea fi sesizat şi fără cele trei versuri.

Poemul câştigător reuşeşte însă să creeze o punte originală între fotografie şi versuri. El nu poate fi înţeles fără imagine, ceea ce dovedeşte că autoarea a descoperit mecanismul corect al scrierii acestui tip de haiku (haiku pentru o imagine dată). În acelaşi timp, versurile nu „repetă” imaginea, nu o descriu nici măcar parţial. Ele sugerează doar o interpretare personală a scenei, deschizând perspectiva unor jocuri multiple de tâlcuri şi înţelesuri. În imediat, folosirea „inteligentă” de către pasăre a adăpostului oferit de statuie. În plan subtil, sugestia unei „ore astrale”  în viaţa celor două personaje (statuia şi pasărea), ca început al uneia dintre cele mai complexe şi tainice relaţii omeneşti: aceea de prietenie. Un fapt banal, o ploaie, are efecte profunde şi definitive pentru 2 fiinţe (căci în contextul acesta şi statuia este o fiinţă): o relaţie pentru o viaţă întregă! Într-un plan şi mai subtil, acest incident banal al ploii alătură două contrarii aparent ireconciliabile: obiectul „mort” şi viaţa, recele materiei neînsufleţite şi căldura făpturii, duritatea bronzului şi fragilitatea pufoasă a puiului de pasăre, unindu-le definitiv prin ceva inefabil dar extrem de puternic: sentimentul.

Felicitări încă odată câştigătoarei şi tuturor celor care au participat. Cu fiecare încercare nouă nu facem decât să câştigăm, cu toţii, experienţă. Vă aşteptăm cu acelaşi interes şi în luna aprilie.