La adresa: http://www.ziemlichkraus.de/haiku/index.htm, autorul blogului, Hans-Peter Kraus, ne impartaseste din experienta sa ca „ruinator de haiku-uri”. Citind articolul, m-a frapat cat de bine surprinde acesta psihologia cetateanului entuziast, care crede ca un haiku se poate scrie, intr-adevar, (doar) numarand silabe sau punand semne de exclamatie dupa epitete si hiperbole. Mai mult, m-am regasit in cateva descrieri, afland astfel pe propria-mi piele cat de subtire este gheata pe care paseste „alcatuitorul” de haiku-uri, atunci cand crede ca a inteles totul si stie cum se scrie un haiku bun.

Cum ruinam un haiku

Vreti sa invatati cum se ruineaza un haiku? Minunat! Apropiati-va, apropiati-va! Stiu cele mai bune trucuri, si pe deasupra: vi le si impartasesc!

Cea mai simpla metoda de a ruina un haiku este aceea de a umple cu ceva, indiferent cu ce, trei randuri de 5/7/5 silabe (Foarte important! ...altfel nu stie nimeni ca e vorba de un haiku). Nu aveti nici o idee? Nu-i nimic, din fericire ma aveti pe mine. Scrieti ceva despre haiku si silabe sau despre „hai!” si „cu” , gen: „cinci silabe, cinci/gata e haiku-ul bun/ cinci silabe-acum” sau „hai cu noi sa scrii/despre tot ce vrei sa stii/un haiku sau nu”

Nu-i asa ca-s chestii faine?...din cauza rimelor; oricum nu poate oricine. Dar observ ca strambati din nas: va este cam primitiv totul, nu? Cu adevarat cool este altceva la haiku.

Haiku-ul consta din nenumarate reguli, al caror unic scop este acela de a va strica cheful. Nu-i asa ca adevarata arta consta in a aceea de a incalca regulile, de a sparge tiparele si de a eluda asteptarile? Iaca, sunteti deja pe cale de a deveni un ruinator de haiku-uri. Si nu uitati: scrieti intotdeauna trei versuri in 5/7/5 silabe, altfel sunt cativa capsomani care sunt in stare sa pretinda ca „asta nu-i un haiku”; dar la 5/7/5 nu mai pot spune nimic. 5/7/5 e haiku! Deci hai, la treaba, va divulg mai jos cele mai bune trucuri:

1
Se zice mereu ca un haiku trebuie sa „trateze” despre lumea exterioara, despre ceea ce putem percepe cu simturile noastre. „Eu”-l e bine sa nu se bage. Ce tampenie! Dvs. si viata Dvs. interioara sunt tot ce poate fi mai interesant. Puteti baga si un pic de natura, fiindca asa se cere mereu. Cum ar fi: „In inima-mi ploua/dar floricica mea delicata/nu vrea sa infloreasca” sau „Am vazut florile noptii/si inima mea a fost cea care/se facu grea”. Are un ce aparte, nu? Sensibilitate, natura, si mai ales, va puteti exhiba adevaratul eu lumii intregi.

Un alt truc fain este sa scrieti un haiku doar pentru Dvs. si cineva anume vizat: „Azi catre ora noua/ne intalnim la locul/unde ne-am cunoscut.” Chiar daca suna cam demodat, e musai sa punem asa ca sa ne iasa 5-7-5 (in germana numarul de silabe era exact – nota traducatorului), si suna mai liric. Oricum, noi doi stim despre ce este vorba, si ce ne pasa daca cititorul nu intelege?! Iaca, asa a aflat ca aveti „o combinatie” si n-are decat sa-si munceasca creierii incercand sa afle ce si cum.

2
Adesea se spune, ca in haiku trebuie doar sa indici asupra lucrurilor, nu sa le comentezi sau sa le explici. Ca o astfel de regula e o aiureala, se vede cu ochiul liber! Cititorii nu sunt niste lumini, altfel ar face si ei ca Dvs.: ar scrie haiku-uri. De aceea e mai bine sa va explicati ideile. Standardul la operatiunea de ruinare a haiku-ului este comentariul final: „Zapada proaspata/in lumina lanternelor/Minunata lume!” Sau hai sa luam broscoiul lui Basho („vechiul iaz/o broasca sarind inauntru/sunetul apei”); n-ar fi mult mai bine: "Vechiul iaz/ o broasca sarind inauntru/viata se desteapta”? In plus, comentariul are adesea marele avantaj ca umple cel de-al treilea rand, fiindca ceea ce aveti de spus ajunge doar pentru doua randuri.

Ruinatorii avansati de haiku-uri fac uz mai nou de varianta hamburgheza: un rand de natura este impachetat intre doua randuri de comentarii; de ex.”Infinit de pretioase/picaturile de roua stralucitoare/ nicaieri nu le poti cumpara”.

O varianta mai veche ar fi aceea de a scrie ceva fara nici o legatura cu o situatie concreta, doar un comentariu general: „a iubi natura/inseamna a te iubi pe tine - deci/ iesi afara in tine”, sau: „cand se apropie toamna/ne luam ramas bun. fii /gata de moarte".

3
Se recomanda de multe ori, sa lasi natura in haiku asa cum este ea, sa nu interpretezi nimic, si in nici un caz de pe pozitia fiintei umane. Acum, fie vorba intre noi: asta-i regula cea mai tampita! Oare cum poti privi natura altfel decat din punctul de vedere al omului? Sau, daca o luam filozofic, nu spunea si Pitagora: „Omul e masura tuturor lucrurilor?” Deci nu inseamna umanizarea naturii innobilarea ei? Privit din acest punct de vedere, este de-a dreptul o datorie pentru ruinatorul de haiku de a face loc omenescului in natura. „Pasarile ciripesc/ca sa-i trezeasca pe indragostiti/dar copacii dorm” sau „Florile rad/ in soare, sus se roteste/plictisita o pasare”.

4
Adesea se recomanda sa renunti in haiku la metafore, comparatii, jocuri de cuvinte, sa nu-ti pui pe primul plan abilitatile lingvistice, ci din contra, sa prezinti lucrurile asa cum sunt ele: simplu si clar. E evident: regula asta a fost creata doar pentru a va strica cheful, pentru a nu va da ocazia sa aratati ce puteti. Adevarata arta a unui ruinator de haiku consta in aceea de a face din evenimente lipsite de importanta un adevarat foc de artificii al artei lingvistice.

De ex. cineva se plimba pe o pajiste si observa un fluture care sta pe o floare rosie. Deocamdata nu se intampla nimic, n-ai de ce sa te agati. Nu-ti mai ramane, deci, nimic altceva de facut decat sa adaugi un pic de piper lingvistic, ca sa poti sa pui de-un haiku: „Amiralul sta/ solitar pe pluta sa rosie/ in marea de flori”. Aici se arata intreaga fantezie a ruinatorului, ce poate fi admirata de cititor. Sa te multumesti doar cu faptul de a starni fantezia cititorului cu texte simple – asta n-au decat s-o faca altii!

In continuare, alte exemple despre cum putem ruina cu succes un haiku, folosind metafore, comparatii sau jocuri de cuvinte: „Degete de gheata/canta pe harfa frunzelor de toamna/intr-o mare tristete” sau „Asemenea imaginilor dintr-un cosmar:/franturi de nori pe cer/ca stafiile" sau „Cetatea apelor pe Inn (joc de cuvinte: Wasserburg am Inn este numele unei localitati in Germania – nota traducatorului)/in sfarsit, am ajuns. Ce lipseste este/apa curenta”

Mai exista multe alte trucuri pentru a ruina un haiku, dar pe cele mai bune le cunoasteti acum. Puteti deci sa iesiti cu haiku-urile Dvs. ruinate in marea lume a webului. Sunt sigur ca veti culege multe aplauze.

PS: Sper ca nu se simte nimeni vizat de acest text. Ca un bun ruinator de haiku ce sunt, care desi vrea sa straluceasca, isi scrie haiku-ul doar pentru el, am scris acest text doar pentru mine. E voie, deci, sa-l cititi, puteti sa-l admirati, dar n-as vrea ca cineva sa cada din cauza lui pe ganduri.

PS2: Toate exemplele sunt inventate de mine. Orice asemanare cu texte care mai traiesc sau sunt deja moarte este intamplatoare si neintentionata, chiar daca spre inspiratie mi-au stat nenumarate ruine de haiku-uri.

Hans-Peter Kraus

Traducere: Ioana Dinescu